Conform Rezoluţiei Adunării Generale a ONU din 21 decembrie 2001, s-a decis ca în fiecare an să fie marcată Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale în a doua miercuri a lunii octombrie, în speţă 14.10.2009, pentru promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale – inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Societatea umană supravieţuieşte astăzi într-un mediu natural antropic în permanentă schimbare fiind expusă la mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase generate de numeroşi factori, atât de provenienţă naturală, cât şi antropică. Manifestările frecvente ale fenomenelor naturale extreme cum sunt: inundaţiile, alunecările de teren, cutremurele, activitatea vulcanică, seceta, incendiile, la care se adaugă multiplele accidente tehnologice şi situaţii sociale conflictuale, pot avea influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu.

În scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate, s-a înfiinţat Protecţia Civilă, instituţie care în decembrie 2004 a fuzionat cu Comandamentul de Pompieri, rezultând, la nivel central Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de urgenţă.

Astăzi, una dintre atribuţiile Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă este aceea de a informa şi pregăti preventiv populaţia cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă.

Drept urmare, în cele ce urmează, vă vom aduce la cunoştinţă câteva reguli elementare de comportare în cazul fenomenelor naturale cu consecinţe dezastruoase cum sunt:
cutremurele de pământ, alunecările de teren, inundaţiile, secetele prelungite, furtunile, înzăpezirile, epidemiile, epizootiile.

CUM NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR?

Cel mai important este să vă păstraţi calmul, să nu intraţi în panică, să nu ţipaţi, chiar dacă se aud zgomote în jur!

Este periculos să fugiţi pe uşă sau să săriţi pe fereastră, cei care aleargă pe scări sau utilizează liftul, pot fi surprinşi de manifestarea puternică a cutremurului şi pot fi răniţi !

NU staţi în picioare, vă puteţi dezechilibra ! Vă puteţi proteja mai bine, prin ghemuirea sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă profesorii v-au spus că sunt rezistente.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot mişca, se recomandă să vă prindeţi cu mâinile de picioarele băncii sau mesei pe durata seismului.

Dacă vă surprinde cutremurul în afara clasei, de exemplu pe coridor, vă veţi proteja prin ghemuire, lângă un perete interior, stând pe genunchi şi pe coate, protejându-vă zona urechilor şi ceafa cu palmele lipite de cap.

Profesorii sau părinţii se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori sub o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.

Dacă cutremurul vă surprinde în clasă sau într-o altă încăpere, profesorii/adulţii vor deschide uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia în timpul seismului. Veţi rămâne în încăpere sau clasă, fără a fugi, a produce panică sau a îndemna pe alţii să iasă.

Rămâneţi în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, departe de pereţii exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi !

Dacă vă aflaţi în curtea şcolii, fiţi atenţi şi vă îndepărtaţi de clădiri, vă feriţi de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !

Ce trebuie să faceţi după cutremur?

Mai întâi observaţi starea încăperii în care vă aflaţi şi nu vă grăbiţi să plecaţi ! Nu fugiţi din sală, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări şi nu folosiţi liftul, deoarece veţi fi expuşi unor pericole!

Profesorii vor deschide uşa, vor verifica mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.

Veţi putea preveni rănirea provocată de căderea unor bucăţi de tencuială sau cărămizi la ieşirea din clădire, punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase) deasupra capului.

• Dacă la ieşire sunt uşi blocate, aşteptaţi în linişte ca profesorii să solicite ajutor pentru deblocare.

• Telefonul fix sau mobil se va utiliza numai după ce aţi ajuns în zona sigură, dinainte cunoscută, dar se recomandă numai în cazuri de urgenţă, pentru a nu bloca circuitele necesare intervenţiilor.

• Dacă este vreme bună, veţi sta într-un loc deschis şi sigur, indicat de profesori.

• Dacă este frig sau ploaie, veţi merge într-o clădire sigură indicată de profesori.

CUM NE PROTEJAM IN CAZ DE INUNDATII?

Inundaţiile şi alunecările de teren sunt cauzate în mare parte de distrugerea pădurilor în bazinele hidrografice. Pădurile au un rol important în protejarea versaţilor de eroziune. În absenţa lor, versanţii se prăbuşesc, apar torenţii care distrug malurile, colmatează albiile râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe termen lung este dezvoltarea fondului forestier.

Semnalul de alarmă la inundaţii:

• Alarmă la Dezastre – 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde între ele.

Încetarea alarmei – Sunet continuu, cu durata de 2 minute

Cum trebuie să reacţionezi în caz de viitură ?

• Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura cale de scăpare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor.

• Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă ?

• Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc sigur mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte care pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni. Evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi instalaţiile electrice.

Avertizarea

• Primarul sau o altă autoritate va face anunţurile importante şi va avertiza populaţia în privinţa pericolelor. Această persoană va anunţa întreruperea curentului electric, eventualele devieri de drumuri, evacuarea populaţiei. După încetarea inundaţiilor, va anunţa dacă apa este bună de băut sau nu, dacă se vor face dezinfectări sau vaccinări.

• Dacă ai primit o astfel de avertizare este momentul ca împreună cu familia să vă puneţi lucrurile la adăpost, undeva în pod, în speranţa că apa nu va ajunge la ele. Părinţii trebuie să întrerupă curentul şi gazele, să elibereze animalele domestice, să pună la adăpost eventualele substanţe care pot polua mediul (chimicale, benzină, îngrăşăminte).

• E bine să ai la îndemână un telefon. Numărul de urgenţă este 112. Sunând aici vei fi ajutat dacă ai nevoie de ambulanţă, pompieri sau poliţie. Nu suna însă decât în caz de urgenţă.

Evacuarea

Uneori, în lupta cu apele, oamenii sunt învinşi. Indiferent de câte baraje şi diguri se înalţă pentru a opri şuvoiul apelor, el se încăpăţânează să crească şi ameninţă satele şi locuinţele oamenilor. În acel moment autorităţile iau hotărârea să evacueze oamenii din satele care pot fi inundate şi să-i pună la adapost. În acest caz, tu şi familia trebuie să:

• Părăsiţi casa din momentul în care sunteţi anuntaţi de autorităţi.

• Nu pierdeţi vremea încercând să salvaţi lucruri din casă, viaţa voastră este mai importantă.

• Urmaţi drumul indicat de autorităţi, nu vă abateţi de la traseu, nu o luaţi pe scurtătură.

• Dacă puteţi, ajutaţi-vă vecinii mai bătrâni sau bolnavi.

• Nu beţi decât apă îmbuteliată, chiar dacă fântânile nu au fost inundate.

• Tot acum este timpul să pregăteşti bagajul sau trusa pentru situaţii de urgenţă în care trebuie să ai: apă, conserve cu mâncare, acte, haine de schimb, o trusă de prim ajutor, pături sau un sac de dormit, lanternă şi baterii, radio portabil.

CUM NE PROTEJAM IN CAZ DE FURTUNA?

Dacă vijelia/tornada te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteşti într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. Nu ceda în faţa panicii, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate. Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi vei rămâne în viaţă. Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Stai departe de copacii izolaţi, dar nici nu te depărta mult de ei. Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv.

Reguli de comportare şi acţiune la înzăpeziri

• informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice folosind radioul şi televizorul;

• fiţi pregătit pentru a rezista acasă; pregătiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloacele diferite pentru încălzit şi preparat hrana;

• pregătiţi mijloace de iluminat independente de reţeaua electrica;

• păstraţi la indemnă uneltele pentru degajarea zăpezii;

• evitaţi absolut orice fel de călătorie daca nu este necesara;

• dacă totuşi este necesar să plecaţi luaţi-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mânuşi;

• călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale;

• nu fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutorul;

• daca plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de remorcare, benzina de rezervă şi asiguraţi-vă ca ştie cineva încotro plecaţi;

• daca mijlocul de transport se strica, nu intraţi în panica , păstraţi-vă calmul, daţi semnale de alarmă, aprindeţi luminile, ridicaţi capota maşinii şi aşteptaţi ajutorul;

• nu părăsiţi mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteţi rătăci;

• evitaţi suprasolicitarea.